Sindicatul Taximetristilor Cluj---S.T.C.: iunie 2015

Miercuri o fost promulgată noua lege a taximetriei. Modificările aduse sunt mai mult de conținut, totuși sunt citeva articole care nu mai lasă loc de interpretări, articole care stabilesc clar obligații, drepturi și condiții în sensul prezentei legi ,care definește autorizarea , functionarea si activitatea de TAXI.
Trecand în revistă întreaga lege am văzut următoarele modificări:
1. Autorizarea operatorului de transport sau a taximetristului independent pentru efectuarea transportului in regim de taxi se poate realiza pentru transportul de persoane sau transportul de bunuri, dupa caz.
" -taximetrist independent - " un nou termen introdus care ne dă de inteles ca vor apărea taximetriști independenți, adică nu sunt condiționați de o colaborare cu un despecerat.

Art. 13
In cadrul atributiilor de coordonare a activitatilor privind serviciile publice, respectiv transportul in regim de taxi, autoritatile administratiei publice locale sau a municipiului Bucuresti, dupa caz, emit reglementari referitoare la:
a) modul de desfasurare a transportului de persoane sau de bunuri pe teritoriul localitatii respective, in conformitate cu reglementarile generale in vigoare;
b) nivelul tarifelor aplicate, astfel cum sunt definite la art. 49 lit. c);
c) programele de lucru obligatorii;
d) interdictiile si restrictiile privind activitatea in regim de taxi;
e) locurile de asteptare sau de stationare a taxiurilor;
f) obligatiile operatorilor de transport si ale taximetristilor independenti privind desfasurarea serviciului de interes public;
g) controlul activitatii taxiurilor pe traseu;
h) taxele si impozitele locale ce se impun;
i) norma privind gradul de asigurare a numarului de locuri de asteptare a clientilor in raport cu numarul de autorizatii taxi emise

Art. 14
(1) Activitatea de transport public local de persoane realizata in regim de taxi trebuie dimensionata in raport cu gradul de satisfacere a transportului public local de persoane realizat cu autobuze, troleibuze, microbuze, tramvaie sau metrou, dupa caz.
(2) Autoritatile administratiilor publice locale si ale municipiului Bucuresti vor limita numarul maxim de autorizatii taxi permanente si sezoniere dupa urmatoarele criterii:
a) gradul de satisfacere a transportului public local de persoane realizat cu autobuze, troleibuze, microbuze, tramvaie sau metrou, dupa caz;
b) norma cuprinsa la art. 13 lit. i);
c) gradul de poluare;
d) cererea si oferta permanenta si sezoniera;
e) gradul de aglomeratie in trafic si altele.
(3) Numarul maxim de autorizatii taxi permanente si sezoniere, pentru perioada acordata, se va stabili prin hotarare a consiliului local, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, cu consultarea asociatiilor.
(4) Dupa acordarea numarului maxim de autorizatii taxi permanente si sezoniere stabilit, autoritatea administratiei publice locale, respectiv a municipiului Bucuresti, nu va mai elibera nici o autorizatie taxi decat in conditia vacantarii uneia dintre acestea.
(5) Distribuirea numarului de autorizatii taxi permanente pentru grupa operatorilor de transport si pentru grupa taximetristilor independenti se va realiza de catre autoritatile administratiei publice locale. Distribuirea autorizatiilor taxi pentru taximetristii independenti se va realiza in proportie de o treime din numarul total al autorizatiilor taxi permanente, aceasta precedand distribuirea pentru grupa operatorilor de transport.
(6) in conditiile in care numarul de autorizatii taxi permanente, repartizate conform prevederilor alin. (5), nu este acoperit de catre grupa operatorilor de transport, respectiv de catre grupa taximetristilor independenti, autoritatea administratiei publice locale va proceda, dupa caz, astfel:
a) operatorilor de transport li se vor oferi autorizatiile taxi permanente din cota taximetristilor independenti, in limita autorizatiilor taxi permanente nesolicitate de acestia;
b) taximetristilor independenti li se vor oferi autorizatii taxi permanente din cota operatorilor de transport, in limita autorizatiilor taxi permanente nesolicitate de acestia.
(7) in conditiile in care numarul de autorizatii taxi permanente solicitate pentru una dintre grupe este mai mare decat numarul de autorizatii stabilit pentru grupa respectiva, autoritatea administratiei publice locale va organiza licitatie publica pentru oferirea numarului de autorizatii stabilit. O autorizatie taxi permanenta se acorda operatorului de transport sau taximetristului independent pe o durata de 5 ani, timp in care acesta poate detine autorizatia, cu intreruperi din cauze imputabile lui.
(8) in conditiile alin. (6), in care cererea de autorizatii taxi permanente a unei grupe este mai mica decat numarul de autorizatii repartizate grupei, autorizatiile permanente disponibile vor fi oferite solicitantilor celeilalte grupe prin licitatie publica, pentru o durata de un an, perioada dupa care se va proceda in conformitate cu prevederile alin. (6).
(9) Autoritatea administratiei publice locale nu va oferi unui operator de transport in regim de taxi mai mult de 30% din autorizatiile taxi permanente stabilite pentru grupa respectiva.
(10) Autorizatiile sezoniere vor fi acordate cu prioritate taximetristilor independenti autorizati.
(11) in cazul in care un operator de transport sau un taximetrist independent renunta sau i se anuleaza, din cauze imputabile, una dintre autorizatiile taxi, autoritatea administratiei publice locale o va oferi solicitantilor indreptatiti, inclusi in listele de asteptare facute publice, conform prevederilor alin. (6)-(8).
(12) in conditiile in care posesorul autorizatiei taxi permanente inlocuieste din motive justificate autovehiculul cu alt autovehicul agreat, autorizatia taxi ramane valabila.

Capitolul VI - Obligatiile operatorului de transport, ale taximetristului si ale clientului cu privire la desfasurarea operatiunii de transport in regim de taxi

Art. 52
In vederea realizarii transportului de persoane sau bunuri in regim de taxi, in conditii de siguranta, calitate si legalitate, operatorul de transport, taximetristul si clientul trebuie sa respecte urmatoarele obligatii:

A. Obligatiile operatorului de transport sau ale taximetristului independent, dupa caz:
a) sa asigure executarea serviciilor de transport in regim de taxi in conditii de legalitate, siguranta si calitate;
b) sa nu execute alte categorii de transporturi publice decat in regim de taxi, cu taxiuri autorizate si avand insemnele de identificare proprii;
c) sa angajeze ca taximetristi numai conducatori auto care detin certificate de atestare a pregatirii profesionale si corespund Standardului ocupational al taximetristului;
d) sa asigure dispecerizarea activitatii si posibilitatea monitorizarii pozitiei taxiurilor in activitate;
e) sa asigure clientului si celorlalte persoane beneficiul asigurarii lor sau a bunurilor acestora pe toata durata transportului, chiar daca taximetristul nu a eliberat bonul client;
f) sa asigure posibilitatea ca taximetristul sa poata transmite la societate orice informatie referitoare la intreruperea efectuarii unei curse sau alte evenimente referitoare la siguranta transportului sau a sa personala;
g) sa anunte autoritatea de politie, fiscala, de metrologie si agentia service de care depinde, in caz de furt sau disparitie, in orice mod, a aparatului de taxat sau a statiei radio de emisie-receptie de pe taxi;
h) sa instiinteze in scris asociatia din care face parte taximetristul in legatura cu intreruperea contractului individual de munca sau cu sanctiunile aplicate acestuia pentru abateri disciplinare;
i) sa prezinte in termen aparatul de taxat la verificarea metrologica periodica.

B. Obligatiile taximetristului:
a) sa aiba un comportament civilizat si preventiv in relatia cu clientul, respectand conduita de buna practica, conform prevederilor din Cartea taximetristului;
b) sa respecte solicitarile legale ale clientului;
c) sa opreasca pe traseu, la semnul clientului, cand se afla in pozitia de operare Liber, cu exceptia cazului cand se deplaseaza sa preia un client la comanda dispecerului sau conditiile de trafic nu permit aceasta manevra;
d) sa elibereze bonuri client la finalul cursei, pe baza carora va incasa contravaloarea prestatiei efectuate;
e) sa nu pretinda ca plata pentru prestatia efectuata decat suma prevazuta pe bonul client;
f) sa nu implice taxiul in mod deliberat, direct sau indirect, in activitati cu caracter infractional sau alte acte antisociale;
g) sa anunte organele de politie in cel mai scurt timp si cu prioritate despre orice eveniment grav la care a participat sau a fost martor;
h) sa asigure protectie clientului cat timp acesta se gaseste in taxi;
i) sa transporte clientul la destinatie pe traseul optim sau pe traseul solicitat de acesta;
j) sa nu incarce taxiul peste capacitatea sau gabaritul de transport autorizat;
k) in cazul transportului de persoane, sa transporte bagajele clientilor in limitele spatiului destinat pentru acestea, fara perceperea de tarife suplimentare;
l) sa prezinte informatiile cerute sau sa faciliteze accesul organelor de control imputernicite la aparatul de taxat, pentru verificare;
m) sa nu transporte bagaje sau bunuri care sa nu permita inchiderea portbagajului, portierelor si a geamurilor;
n) sa nu angajeze transportul unui client aflat in stare avansata de ebrietate sau aflat in stare de a dezvolta o situatie conflictuala;
o) sa nu execute activitatea de transport in regim de taxi fara a avea sigiliile corespunzatoare la aparatul de taxat;
p) sa nu transporte clienti pe bancheta din fata decat in cazul cand pe bancheta din spate nu mai este loc;
r) sa nu execute activitate de transport in regim de taxi fara a avea aparatul de taxat si lampa taxi in functiune pentru pozitia de operare respectiva;
s) sa poata prezenta la control, in timpul activitatii, urmatoarele documente:
permisul de conducere;
certificatul de atestare a pregatirii profesionale;
autorizatia taxi;
licenta de executie pentru vehicul;
certificatul de inmatriculare cu inspectia periodica valabila;
asigurarea pentru persoane si bagajul acestora;
t) sa poarte obligatoriu centura de siguranta cand circula fara client, in restul cazurilor portul centurii fiind optional.

C. Obligatiile clientului:
a) sa solicite, sa preia si sa pastreze bonul client la coborarea din taxi;
b) sa nu plateasca serviciile pe care i le-a realizat taximetristul, decat in limita sumei totale prevazute in bonul client;
c) sa nu provoace sau sa nu dezvolte stari conflictuale cu taximetristul in timpul desfasurarii cursei respective;
d) sa nu oblige sau sa nu impuna, sub orice modalitate, taximetristului sa execute transporturi prevazute la lit. B.f);
e) sa acorde sprijin taximetristului in cazul agresarii acestuia in timpul efectuarii transportului si sa anunte imediat organele de politie in legatura cu aceste evenimente;
f) sa sesizeze primaria localitatii de autorizare si filiala judeteana a Oficiului de Protectie a Consumatorilor, dupa caz, in legatura cu practici neconforme ale taximetristului sau care au creat prejudicii ori rabat de la calitatea serviciilor;
g) sa nu ocupe scaunul de langa taximetrist daca exista loc disponibil pe bancheta din spate.

Originea sărbătoririi copiilor din România la 1 Iunie nu trebuie căutată la San Francisco sau la Geneva, ci la… Moscova. Căci recomandarea Naţiunilor Unite, ca toţi copiii planetei să aibă o zi numai a lor, fusese pusă în aplicare de Uniunea Sovietică şi de statele din sfera sa de influenţă cu câţiva ani mai devreme.

În noiembrie 1949 avusese loc în capitala URSS o reuniune a Federaţiei Internaţionale a Femeilor Democrate. Cu astfel de comitete şi comisii, conţinând în titulatură cuvântul “democrat”, Uniunea Sovietică îi cucerise pe occidentali între cele două războaie mondiale.

Îmbrăţişând temele propagandei sovietice, participantele la reuniune opinau că de “pericolul imperialist” nu scapă nimeni. Cu atât mai puţin copiii, inocenţi şi fragili prin însăşi “definiţia” lor de copii. Cu acel prilej s-a decis că trebuie făcut neapărat ceva pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale tinerei generaţii şi totodată s-a proclamat data de 1 Iunie ca Zi Internaţională a Copilului.

Deşi impusă cu argumentele propagandei, grija pentru copiii imperiului sovietic nu era deloc inutilă. În această parte a lumii, sărăcia, bolile, analfabetismul fiind mai degrabă regula, iar nu excepţia.

Deciziile de la Moscova au fost rapid impuse în “statele frăţeşti”. Astfel, în şedinţa Secretariatului CC al Partidului Muncitoresc Român de la 22 martie 1950, la primul punct pe ordinea de zi figura şi “organizarea Zilei Internaţionale a Copilului“. 1950 a fost primul an când copiii români au fost sărbătoriţi la 1 iunie. Din acest motiv, chiar şi astăzi, Ziua Copilului este marcată în prima zi a lui Cireşar doar în fostele republici sovietice şi în statele din Europa de Est.

În România, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC) s-a înființat la 1 ianuarie 2005.

Ziua Copilului în lume

Data Zilei Copilului variază foarte mult între ţări. Aproximativ 30 de state au preluat dată de 1 iunie de la China şi SUA.

Argentina sărbătoreşte Ziua Copilului în a doua duminică din luna august.

Australia sărbătoreşte în prima duminică din luna iulie.

Brazilia sărbătoreşte în data de 12 octombrie.

Bulgaria sărbătoreşte în data de 1 iunie.

Cuba sărbătoreşte în a treia duminică din luna iulie.

De la reunificarea Germania sărbătoreşte în data de 1 iunie din timpul DDR-ului şi 20 septembrie sărbătoarea Republicii Federale Germania.

India sărbătoreşte Ziua Copilului în data de 14 noiembrie.

Japonia sărbătoreşte în data de 5 mai.

Mexic sărbătoreşte în data de 30 aprilie.

Polonia sărbătoreşte în data de 1 iunie.

Turcia sărbătoreşte în data de 23 aprilie.

Ungaria sărbătoreşte în ultima duminică al lunii mai.

Ziua Internaţională a Copilului are la baza şi promovează schimbul reciproc de idei, dorinţa de a-i face pe copii să înţeleagă acest concept, precum şi iniţierea unei acţiuni de a promova bunăstarea copiilor din toată lumea.